Acesta este în primul rând cazul în cazurile RLS cu debut precoce
Se estimează că aproximativ 18% dintre indivizi sunt afectați de EDS. Oamenii care sunt excesiv de somnoroși se pot trezi că adorm neintenționat în situații nepotrivite. Acest lucru poate fi foarte supărător, mai ales că EDS poate afecta capacitatea unei persoane de a performa bine la locul de muncă, la școală sau chiar în timpul conducerii.
Simptome de somnolență excesivă în timpul zilei
Pe lângă simptomele de epuizare și somnolență, EDS poate provoca și alte simptome asociate, inclusiv:
- Dificultate de concentrare
- Dispoziție proastă
- Iritabilitate
- Disfuncție cognitivă
Cauzele somnolenței excesive în timpul zilei
Deoarece EDS este un simptom și nu un diagnostic de sine stătător, este important să înțelegem că există numeroase probleme de sănătate care pot provoca somnolență excesivă în timpul zilei. În timpul somnului, EDS poate fi cauzată de mai multe tipuri diferite de tulburări de somn care reduc calitatea somnului.
Cel mai bine este întotdeauna să consultați un furnizor de asistență medicală dacă aveți probleme cu EDS. Este posibil să fiți îndrumat pentru un studiu de somn, care este un test care vă analizează fiziologia somnului și poate căuta multe tulburări de somn care ar putea contribui la EDS. Este important să determinați cauza de bază a EDS pentru a vă asigura că primiți tratamentul potrivit.
Apnee obstructivă de somn
Dacă sforăiți, vă treziți icnind noaptea sau vă simțiți obosit chiar și după ce dormiți cel puțin șapte până la opt ore noaptea, este posibil să aveți apnee obstructivă în somn. Aceasta este o tulburare de somn caracterizată prin obstrucția repetitivă a căilor respiratorii pe timp de noapte, care determină o scurtă întrerupere a respirației. Ca răspuns, corpul experimentează o „excitare” pentru a ajuta la reluarea respirației corpului. Această întrerupere constantă a somnului este ceea ce face OSA o posibilă cauză a EDS.
Insomnie
Pentru unii oameni, insomnia poate fi de înțeles cauza EDS. Persoanele cu insomnie au dificultăți în inițierea somnului, menținerea somnului și revenirea la somn după trezire noaptea. Din cauza acestui somn slab, fragmentat, EDS poate apărea adesea.
Narcolepsie
Narcolepsia este o altă cauză posibilă a somnolenței excesive în timpul zilei. Este o tulburare foarte rară, care afectează doar aproximativ una din 2.000 de persoane. Persoanele cu narcolepsie au o deficiență a unui neurotransmițător din creier numit orexină, denumit uneori și hipocretină. Această insuficiență provoacă probleme cu capacitatea creierului de a regla ciclul somn-veghe și provoacă EDS severă.
Probleme de ritm circadian
Unii oameni pot suferi de tulburări de ritm circadian, care apar ca urmare a nesincronizării ceasului natural al corpului cu mediul. Munca în schimburi este o cauză comună a problemelor de ritm circadian. Oamenii care lucrează peste noapte, de exemplu, sunt susceptibili la EDS, deoarece starea trează toată noaptea poate provoca confuzie în interior cu privire la ce oră din zi este cu adevărat. Modelul neregulat al somnului și confuzia ceasului corporal este ceea ce cauzează EDS la acești oameni.
Parasomniile
Parasomniile sunt orice comportamente sau experiențe nedorite care apar în timpul somnului și apar ca urmare a excitării incomplete dintr-un somn profund. Este un termen umbrelă care include mai multe probleme de somn, inclusiv somnambulismul, coșmarurile, tulburarea comportamentului mișcării rapide a ochilor și multe altele. Datorită naturii perturbatoare a acestor comportamente privind obținerea unui somn odihnitor, parasomniile pot fi o cauză a EDS.
Sindromul picioarelor nelinistite, miscarile membrelor
Sindromul picioarelor neliniştite (RLS) este o tulburare de somn care se caracterizează printr-o nevoie copleşitoare de a mişca picioarele, care este adesea mai gravă noaptea şi este ameliorată prin ridicarea şi mişcarea. Poate fi extrem de perturbator pentru somn, având în vedere apariția sa în timpul nopții și poate îngreuna să adormi și să rămână adormit. Odată adormit, persoanele cu picioare neliniștite pot experimenta uneori și mișcări periodice ale membrelor (PLM), care pot provoca întreruperi ale somnului și EDS ulterioară.
Tratarea somnolenței excesive în timpul zilei
Tratamentul pentru EDS este ghidat de cauza de bază. Persoanelor cu apnee în somn li se poate recomanda un aparat de respirat cunoscut sub numele de dispozitiv de presiune pozitivă continuă a căilor respiratorii (CPAP) pentru a le ajuta la corectarea respirației. Terapiile comportamentale, medicamentele și anumite suplimente pot fi utilizate pentru a trata insomnia, narcolepsia, tulburările de ritm circadian, parasomniile și RLS/PLM.
Somnolența excesivă în timpul zilei poate fi un simptom debilitant și este o caracteristică a multor tulburări de somn. Dacă vă confruntați cu EDS, este important să vă consultați cu furnizorul de asistență medicală pentru a începe să căutați o cauză de bază. În timp ce un studiu al somnului poate fi recomandat, ar trebui să urmați recomandările care vi se oferă, conform ghidurilor de către furnizorul de asistență medicală. În timp ce EDS poate fi supărător, există o multitudine de opțiuni de tratament care pot fi folosite pentru a aborda această problemă odată ce este găsit un diagnostic.
După cum sugerează și numele său, sindromul picioarelor nelinistite (RLS) este o tulburare care se caracterizează prin senzații neplăcute și inconfortabile ale membrelor inferioare, cu un impuls copleșitor de a le mișca și de a schimba poziția.
Recomandări cheie:
- Prevalența estimată a RLS variază foarte mult în funcție de populație. În ansamblu, rapoartele indică faptul că, în populația generală, ratele variază de la 3,9% la 15%.
- S-a observat că riscul de RLS depinde parțial de sex, femeile suferind de acesta de două ori mai des decât bărbații.
- Ar trebui să vă consultați întotdeauna medicul pentru diagnosticul oficial și tratamentul RLS
Sindromul picioarelor nelinistite este uneori denumit si boala Willis-Ekbom. A fost descris pentru prima dată în 1685 de către medicul și anatomistul englez Thomas Willis, a cărui lucrare a fost construită pe aproape trei sute de ani mai târziu de Karl-Axel Ekbom în 1960.
Trecut cu vederea de mult timp, RLS a câștigat mai multă atenție din partea comunității medicale și de cercetare. Cu toate acestea, este încă recunoscută ca fiind o tulburare prost înțeleasă cu o patologie și cauze neclare.
Simptomele RLS
Senzațiile inconfortabile de la membrele inferioare care sunt cauzate de RLS sunt uneori dureroase, dar pot fi descrise și ca senzații de mâncărime, târăre sau tragere. Aceste senzații apar predominant în ultimele ore ale zilei și noaptea, ceea ce semnalează o expresie circadiană foarte semnificativă a acestei tulburări.
Cu toate acestea, poate apărea și în perioadele de odihnă, de exemplu, stând pe scaun pentru o perioadă mai lungă de timp, cum ar fi în timpul călătoriilor rutiere într-o mașină sau călătorind într-un avion, întins pe canapea pentru a viziona un film sau pentru a citi. Senzația neplăcută poate apărea fie la unul dintre membre, fie la ambele, durerile, mâncărimile, târâturile și durerile fiind fie semnificativ localizate, la gleznă sau genunchi, de exemplu, fie apărând ca o senzație generală la nivelul membrelor inferioare.
Studiile de caz indică faptul că RLS poate fi experimentat și în membrele fantomă, sugerând componenta neuropsihologică a tulburării. S-a raportat că, în cursul extins al bolii, este posibil ca tulburarea să se „împrăștie” în alte părți ale corpului, cum ar fi mâinile.
Mișcarea membrelor, în timpul mersului sau întinderii, poate ameliora temporar senzațiile incomode, însă acestea tind să se reia fie imediat, fie la scurt timp după ce mișcarea se oprește. Având în vedere că RLS apare mai ales în timpul nopții și simptomele sunt declanșate de adormire și odihnă, este clasificat ca o tulburare de somn. Poate provoca atât dificultăți la inițierea somnului, cât și treziri în timpul nopții.
Prevalență și factori de risc
Prevalența estimată a RLS variază foarte mult în funcție de populație. În ansamblu, rapoartele indică faptul că, în populația generală, ratele variază de la 3,9% la 15%.
S-a sugerat că apare mai frecvent în culturile occidentale, cu rate între 5,5% și 15% în funcție de regiunile specifice, Europa fiind cea mai scăzută dintre toate, cu rate de aproximativ 5,5%, iar Statele Unite ale Americii având cel mai mare număr de incidente RLS de 10% până la 15%. Numărul raportat de cazuri în țările din Est este semnificativ mai mic, sugerând că ar putea exista o componentă culturală sau genetică a RLS.
Prevalența și severitatea RLS sunt asociate cu îmbătrânirea. Se propune ca https://sexgod-me-gummies-official.top/ neurodegenerarea care apare atât în îmbătrânirea patologică, cât și în cea sănătoasă să joace un rol în dezvoltarea și simptomele RLS.
În plus, s-a observat că riscul de RLS depinde parțial de sex, femeile suferind de acesta de două ori mai des decât bărbații. Având în vedere această diferență mare în ratele de prevalență între sexe, hormonii sexuali, cum ar fi estrogenul și progesteronul, precum și rolurile sociale ale genului, sunt ținte comune de cercetare atunci când investighează cauzele și efectele RLS.
Chiar dacă posibilitatea de RLS crește odată cu vârsta, debutul tulburării poate apărea oriunde în timpul vieții unei persoane. Studiile populației indică faptul că din toate cazurile de RLS, ratele la copii sunt destul de scăzute și nu există diferențe pronunțate între băieți și fete.
Acest lucru sugerează că modificările hormonale feminine care apar în timpul pubertății, sarcinii și menopauzei ar putea avea o legătură cauzală cu RLS. Aproximativ 40% dintre pacienții cu RLS raportează că primele simptome au fost experimentate în jurul vârstei de 20 de ani sau chiar înainte de vârsta de 20 de ani, făcând RLS cu debut precoce destul de frecvent.
Cauze
Până în prezent, nu există o singură cauză recunoscută pentru RLS. Cercetarea s-a concentrat pe mai mulți factori:
- Ritmurile circadiene. Chiar dacă se încadrează în categoria tulburărilor de somn, RLS este clasificat ca o tulburare neurologică senzorială. Simptomele senzoriale și motorii ale RLS urmează ritmul circadian, cu un vârf de intensitate a simptomelor la cea mai scăzută temperatură a corpului și care pare să fie ameliorat pe măsură ce temperatura corpului de bază crește pe măsură ce o persoană se trezește și rămâne trează. Studiile indică faptul că melatonina, hormonul de somn, are un efect inhibitor asupra dopaminei, un neurotransmițător implicat în mișcare, ceea ce duce la agravarea simptomelor RLS.
- Genetica. Cercetările sugerează că RLS rulează în familii, indicând o componentă genetică puternică a tulburării. Acesta este în primul rând cazul în cazurile RLS cu debut precoce.
- Deficiență de fier. S-a sugerat că fierul este implicat sau chiar cauzează RLS foarte devreme, în lucrarea originală a lui Ekbom.
Contents